Recadrarea (engl. reframing)
Ce este recadrarea?
Recadrarea este un proces folosit în NLP și presupune schimbarea contextului sau cadrului de referință al unei experiențe astfel încât aceasta să dobândească o altă semnificație.
Semnificația pe care o acordăm unui eveniment este strans legată de cadrul de referiță pe care îl folosim pentru a ne forma reprezentarea acelui eveniment.
Cadrul de referiță (recadrarea) presupune un set de reguli de interpretare și de evaluare a realității, pe care le folosim pentru a da sens evenimentelor interioare și exterioare ca mai apoi să putem să decidem acțiunile viitoare.
Experiența pură nu are niciun sens. Ea există pur și simplu. Noi îi conferim sens în funcție de convigerile noastre, de valorile, preocuparile noastre și în funcție de lucrurile care ne plac sau ne displac.
Recadrarea presupune schimbarea felulului în care percepi un eveniment, inclusiv schimbarea sensului. Atunci când sensul se modifică, reacțiile și comportamnetul se vor modifica de asemenea.
Recadrarea prin limbaj îți permite să vezi cuvintele într-un fel diferit și asta transformă inclusiv semnificația lor.
Prin NLP poti schimba punctele de vedere limitatoare sau nepotrivite unui anumit context, pentru a câștiga o înțelegere rofundă asupra propriei vieți și a realității. În urma schimbării sensului pot ieși la suprafață noi oportunități sau soluții la obiectivele stabilite.
Când înțelegem cum gândim referitor la anumite aspecte care ne limitează experiența, atunci putem să facem schimbări asupra modului în care ni le reprezentăm.
De unde provine?
Acest model de recadrare a fost preluat de la Virginia Satir pe care John Grinder și Richared Bandler mai târziu au modelat-o. Ea a creat o separare clară între intenție și comportament, presupoziția de bază fiind că orice comportament are la bază o intenție pozitivă.
Modelul recadrarii foloseste „povestea pe care și-o spune ” persoana în legătură cu evenimentul sau situația respectivă, nu cu situatția în sine. Se lucrează astfel cu cuvintele care pot să dea noi sensuri și noi înțelegeri ale situației descrise, care duce mai departe la schimbarea stării interioare legate de acea situație și inclusiv a comportamentului persoanei.
Recadrarea stă la baza glumelor, a legendelor, poveștilor și celor mai creatoare modalități de gândire.
Tipuri de recadrare
Există trei tipuri de recadrare prin care putem interpreta o situație:
- Recadrarea contextului
- Recadrarea conținutului
- Recadrarea semnificației
Recadrarea contextului
Recadrarea contextului se identifică situațiile pe care un anumit comportament nedorit sau deranjant poate avea un efect constructiv
Ex: „Consider că sunt prea încăpățânat!” - În ce context ți-ar putea fi utila această caracteristică?
Recadrarea conținutului
Recadrarea conținutului se identifică intenția care stă la orginea unui comportament pe care alții îl consideră nedorit, deranjant sau chiar greșit.
Ex: ”Ceilalți cred căa tunci când tac demonstrează ca nu stiu nimic!”- Ce vrei să transmiți sau să obții în felul acesta? Ce ignori, nu iei in considerare, desi este prezent in acest context?
Recadrarea semnificației
Recadrarea semnificației se caută alte interpretări posibile ale unui anumit comportament nedorit sau deranjant. Această recadrare se folosește când pe cineva îl deranjează un comportament la o altă persoana.
Ex: „Ma deranjează când nu ești atent!”- Ce crezi că o determină pe această persoană să (re)actioneze astfel?