Stilurile personale de gestionare a conflictelor

De cele mai multe ori, când suntem stresați sau ne simțim amenințați, gestionarea conflictelor nu mai e conștientă, ci automată: intrăm pe un stil de comunicare defensiv. În loc să spunem ce simțim, folosim un amestec de rușine, vinovăție, frică și stimă de sine scăzută ca mecanism de protecție. Aceste răspunsuri le învățăm devreme și ele ne influențează toată viața modul în care facem gestionarea conflictelor în cuplu, în familie sau la muncă, deși nu ne dăm seama.

Virginia Satir (1916–1988), considerată „mama terapiei de familie”, a observat în mii de familii că oamenii revin mereu la unul dintre cinci stiluri de comunicare atunci când apar tensiuni. Patru dintre ele sunt defensive (rugător, acuzator, ordinator, năucitor) și doar unul este congruent – nivelatorul. Înțelegerea acestor stiluri este primul pas în gestionarea conflictelor fără atac, fără victimizare și fără evitări.

În esență, oamenii folosesc cele patru stiluri ineficiente ca să nu se simtă respinși:

• ne liniștim ca să nu se enerveze celălalt;

• dăm vina ca să părem puternici;

• calculăm și vorbim „de sus” ca să părem valoroși;

• distragem atenția ca să dispară amenințarea.

Când devii conștient de ele, poți începe să alegi altfel. Asta înseamnă, de fapt, gestionarea conflictelor la nivel matur.

Stilurile personale de gestionare a conflictelor:

Cele cinci stiluri ale modelului Virginiei Satir, au legătură cu cele cinci poziții corporale și stiluri de limbaj care indică modalități specifice de a comunica: mediatorul, cel care învinuiește, cel care auto compătimește, cel care analizează și cel care distrage în general atenția.

Stilurile ineficiente de comunicare:

1. Rugătorul (Placator)

Rugătorul (Placator) -non-asertiv: scuze, dornic de a face pe plac (ascunde frica). Acționează ca și cum nu i-ar păsa, dar îi pasă foarte tare.

2. Acuzatorul (Blamer)

Acuzatorul (Blamer):: găsirea defectelor, critic (ascunde durerea). Acționează ca și cum ar deține controlul, dar se simte fără putere.

3. Ordinator (Computer)

Ordinator (Computer): super rezonabil, abstract (se teme de sentimente). Acționează ca și cum n-ar avea emoții, dar simte că emoțiile l-ar putea copleși.

4. Năucitorul (Distracter)

Năucitorul (Distracter): irelevant, vorbăreț (teamă de realitate). Acționează ca și cum ar avea multe de spus, dar simte că nu are nimic de spus.

Stilul eficient de comunicare:

5. Nivelatorul (Leveler) – asertiv

Nivelatorul (Leveler) – asertiv: ancorat în realitate și congruent. Cele trei canale sunt armonizate: senzațiile interne, cuvintele, limbajul corporal și paraverbal.

Comunicarea ineficientă poate crea dureri considerabile. Fiecare dintre aceste stiluri de comunicare încearcă să ascundă sau să respingă sentimentele și să evite autenticitatea.

„În răspunsul rugător, îți ascunzi nevoile pentru tine; în răspunsul de acuzator îți ascunzi nevoile pentru celălalt; ordinatorul își ascunde nevoia emoțională pentru sine și pentru ceilalți. Aceleași nevoi sunt ignorate în năucitor și, în plus, el ascunde orice relație cu timpul, spațiul sau scopul.” – Virginia Satir

Cum recunoști stilul? Care este postura corporală?

Tindem să învățăm aceste stiluri de comunicare devreme în viață. Pe măsură ce ne maturizăm, putem ajunge să înțelegem că ele nu sunt potrivite, dar atunci când suntem amenințați, putem reveni la aceste mecanisme de apărare anterioare.

Deși este posibil să putem comunica cu integritate în situații non-emoționale, în situații de stres care implică stima de sine, cei mai mulți dintre noi adoptăm unul dintre aceste patru stiluri de comunicare pentru a ne ascunde sentimentele.

Pentru a conștientiza și recunoaște mai ușor stilurile descrise de Virginia Satir sunt descrise mai jos posturile corporale ale fiecărui stil în parte:

1. Rugătorul

Rugătorul – acesta are o postură supusă, rugătoare. Semnalează slăbiciune, așa că folosește-l doar atunci când intenționezi să fii confruntativ. Cu cât poziția sau statutul tău adevărat este mai slab, cu atât mai puțin ar trebui să-l folosești. Se caracterizează printr-un apel direct la cealaltă persoană, cu palmele în sus.

2. Acuzatorul

Acuzatorul – Aceasta este aproape opusul- o postură dominatoare care afirmă putere și autoritate. Poate fi agresiv, chiar ofensator și semnalează că cealaltă persoană a făcut ceva greșit și i se cere socoteală. Se caracterizează printr-o postură înclinată spre persoana acuzată și adesea susținută de un deget arătător.

3. Ordinator

Ordinator- Super-rezonabilul este calm și adunat, așa cum te-ai putea aștepta. Își alege cuvintele cu atenție, folosind adesea un limbaj elaborat sau cuvinte neobișnuite. Ei se așteaptă ca oamenii să performeze eficient și să se conformeze regulilor. Acest comportament sugerează gândirea rațională și, prin urmare, oamenii îl folosesc adesea pentru a ascunde emoția. Folosiți-l și pentru a aplana o discuție, semnalând că luați în considerare ceea ce ați auzit. Indiciul postural vital este că o mână susține bărbia, cu cealaltă susținând-o, încrucișată peste corp. Mâna care susține bărbia are adesea un deget îndreptat în sus către tâmplă.

4. Năucitorul

Năucitorul – această postură este utilizată pentru a atrage atenția și pentru a crea o dispoziție plină de umor, neamenințătoare. Dar fiți atenți, pentru că poate submina un mesaj serios și, de asemenea, poate semnala lipsa de sinceritate – chiar și neadevăruri. Cheia acestei posturi este asimetria corporală (și nu numai)– adesea destul de evidentă.

5. Nivelatorul

Nivelatorul – această postură este folosită când vrea să afirme calmul și controlul. Încetinește, stai la înălțimea maximă și înfruntă-ți publicul. Această postură transmite onestitate, integritate și deschidere. Mișcați ușor mâinile în jos, împreună, cu mâinile deschise, palmele în jos. Cuvintele, postura corpului, tonul vocii și expresia facială ale unui nivelator sunt toate congruente, toate transmit același mesaj. Nivelarea împărtășește sentimentele în loc să încerce să le ascundă.

Cum funcționează populația? 

Virginia Satir, care a conceput aceste cinci stiluri, estimează că aproximativ 50% din populație sunt rugătorii, 30% sunt acuzatorii, 15% sunt ordinatorii și 1% sunt persoane năucitoare. (Dacă faci calculul, asta înseamnă că doar 4 % comunică autentic- nivelatori, dar asociații lui Satir au spus că chiar și această cifră este mult prea mare.) Dar stereotipurile de gen par să se aplice: bărbații tind să fie fie acuzatori, fie ordinatori; femeile tind să fie rugătoare sau năucitoare.

TEST- Stilurile personale de gestionare a conflictelor

În urma testului vei descoperi cele cinci modalități principale de gestionare a conflictelor cu ceilalți.  Acest test, cuprinde o serie de „tipare” pe care oamenii le joacă atunci când se confruntă cu un conflict interpersonal și este foarte util datorită faptului ca ne crește conștiința de sine și ne oferă moduri specifice de a ne comporta în situații conflictuale.

Explicațiile vor fi utile pentru propria noastră dezvoltare personală, dacă dorim să ne asumăm această provocare.

În cazul în care nu sunteți mulțumit de rezultat, veți putea descoperi și o modalitate de a schimba comportamentul respectiv. 

Test- Gestionare conflicte

Notă:

Odată ce îți cunoașți stilul personal actual, acest lucru nu înseamnă că folosești doar acel stil pentru toate situațiile. Dacă nu ești deja un nivelator, atunci cu siguranță poți deveni unul. Puteți afla noi idei despre cum să faci acest lucru citind în continuare descrierea de mai jos.

Stilurile de gestionare a conflictelor:

 ACUZATOR

Acuzatorul este critic, plângăcios și găsește mereu greșelile. El caută de obicei în jur un țap ispășitor pe care să-l condamne atunci când lucrurile nu merg așa cum și-ar fi dorit. 
Pot fi dictatori grandioși, controlori, necruțători și vorbesc, de obicei, în generalizări: „Nu faci niciodată nimic bine.” Ei nu își asumă responsabilitatea pentru rolul lor, deci vor direcționa totul către celălalt, spunând lucruri precum: „ Nu ai făcut bine. E vina ta!” În interior, acuzatorul este disperat de nefericit și se simte singur și de neiubit. Acuzatorul proiectează constant propriile conflicte interioare asupra celor din jur. Apărarea lor învățată pentru această situație nefericită este să fie ofensivi cu ceilalți. 

Are gesturi bruște și de obicei își ațintește degetul arătător spre celelalte persoane, spunând adesea „tu” și „ție”. Exemplu: „Uite cât ai cheltuit luna asta! Nu te ții niciodată de buget! Cum poți fi atât de iresponsabil? Întotdeauna faci asta! Care este problema cu tine? Pur și simplu nu este ok ce faci!”.

Are tendința de a generaliza foarte mult și de a compara situațiile. Descris adesea ca morocănos, dezagreabil, ostil, tiranic și sâcâitor, acuzatorul dus la extrem poate fi paranoic sau violent. Acuzatorul atacă și recurge la furie ca modalitate de a manipula și a constrânge. Furia unui acuzator este o emoție secundară pentru a-și masca vulnerabilitatea și frica pe care nu le poate exprima. Atâta timp cât nu vor decide să se schimbe, acuzatorii vor rămâne în singurătate.

RUGĂTOR

Rugătorul într-un fel este imaginea în oglindă a acuzatorului, întrucât își dorește ca vina să fie dată pe altcineva. Cu toate acestea, maniera în care scapă de vina este diferită, astfel încât ceilalți să-l perceapă ca o persoană ”draguță”. Dacă acest aspect al personalității sale este mai puternic, atunci rugătorul poate ajunge chiar să preia vinovățiile tuturor din jur. Rugătorilor nu le place să spună „nu” nimănui, sunt oameni ai „da-ului”, transmițând adesea lucruri precum: „…orice te face pe tine fericit”. 
Rugătorii au dificultăți în a-și exprima furia, ei tind să fie mulțumiți de oameni, adesea timizi cu un puternic simț al martirului, și persoane care se scuză destul de des. 
Rugătorul are o stimă de sine scăzută și adesea se simte neputincios sau lipsit de valoare. El vrea pace cu orice preț, este modest și caută prin ceilalți validare și aprobare.

Nu folosesc miscări bruște sau un glas dominator, părând mai degrabă porumbei decât vulturi. În loc să atace, rugătorul preferă să îi atragă pe ceilalți pe teritoriul său. Trezește sentimentele de vinovăție în ceilalți prin atitudinea ”vai de capul meu, ce mi s-a întâmplat!”. Întrebarea retorică ” Cum de mie îmi pasă de toata lumea și nimănui nu îi pasă de mine?!” rezumă starea de spirit a rugătorului.

ORDINATOR

Ordinatorul este super-rezonabilul este calm și adunat, așa cum te-ai putea aștepta. Își alege cuvintele cu atenție, folosind adesea un limbaj elaborat sau cuvinte neobișnuite. Ei se așteaptă ca oamenii să performeze eficient și să se conformeze regulilor. Acest comportament sugerează gândirea rațională și, prin urmare, oamenii îl folosesc adesea pentru a ascunde emoția. Folosește acest comportament și pentru a aplana o discuție, semnalând că ia în considerare ceea ce a auzit. Indiciul postural vital este că o mână susține bărbia, iar cealaltă este încrucișată peste corp. Mâna care susține bărbia are adesea un deget îndreptat în sus, către tâmplă. 

Ordinatorul folosește un limbaj care ascunde emoțiile, apărarea lui fiindu-i asigurată de un
control excesiv al expresivității. Pare a fi extrem de logic, lipsit de emoții, controlând complet situația. Unii pot considera că este o persoană rece și lipsită de emoții. El este logic,  deconectat de sentimentele lui și tinde să citeze fapte, statistici, autorități sau chiar elemente din tradiție. 

Urăsc să-și recunoască greșelile, pentru că în mintea lor nu pot greși. Dar ei au adesea amintiri detaliate despre exact când și unde ați făcut o greșeală sau i-ați rănit și vi le vor spune într-o ceartă. Veți auzi adesea ordinatorii spunând lucruri precum: „Nu a fost vina mea, a fost pentru că instrucțiunile nu erau suficient de clare”. „Aș fi putut să-ți spun că asta se va întâmpla, este evident”.
Ordinatorul este inconfortabil în a-și afișa o emoție și o neagă în ei înșiși și în ceilalți, crezând că le pune în calea logicii lor: „Supărat? Nu sunt supărat? De ce spui că sunt supărat?” În mintea lor, emoțiile sunt nesigure, imprevizibile și periculoase.

În căsătorie, sau în relație cu prietenii, poate fi considerată o persoană tăcută și retrasă.
Aceasta îi va aduce destule probleme, deoarece adesea trăiește în poziție disociată.
Ordinatorul folosește adesea cuvintele drept tampon între propria persoană și ceilalți. Adesea redirijează responsabilitatea spunând: ” De aici se poate concluziona că … ”. Vorbește impersonal sau la persoana a treia. 

Oamenii care adoptă acest stil sunt adesea descriși ca fiind pedanți, rigizi, rezistenți și
dogmatici. Ei ar putea fi interpretați ca fiind narcisiști, insensibili, lipsiți de empatie reci
și extrem de robotici. Dar, sub exteriorul rece, au nevoie de dreptate, corectitudine și
acceptare. Ei se tem să fie găsiți cu lipsuri și imperfecți și tânjesc să aparțină unui grup și să fie iubiți.

NĂUCITOR

Năucitorii caută atenție pentru a compensa sentimentele lor de singurătate sau inadecvare. Mai degrabă decât acțiunile pozitive, năucitorii folosesc o serie de emoții, de la furie la vinovăție, fie pentru a evita o problemă, fie pentru a manipula modul în care se simt alții. 

Năucitorii folosesc o serie de comportamente de la acuzator, rugător și ordinator.
Năucitorul uneori pare a fi un acuzator, alteori un rugător, pentru ca apoi să apară în postura unui ordinator. Trece de la un comportament la altul, ceea ce îi năucește pe ce cei din jurul său. Creează confuzie prin faptul că vorbește extrem de mult. 
Naucitorul este recunoscut ca o persoană care este vorbăreață, neconcentrată și adesea frenetică. Ei sunt incongruenți, lipsiți de scop și uneori în afara contactului cu realitatea. Ei pot evita contactul vizual, nu le place să răspundă direct la întrebări și se grăbesc să schimbe subiectul sau să ignore punctul discutat împreună: „Problemă? Ce problemă? Să mergem să bem”. Când rămân blocați într-un proiect, le este greu să știe când să se oprească. Alteori amână și sunt neproductivi, trecând de la un lucru la altul.

Înăuntru, naucitorul este speriat, neîncrezător și îngrijorat. Principiul de bază al acestui stil
este: dacă ignor problema, aceasta nu există. Poate că va dispărea sau se va rezolva de la sine.
Înfruntarea problemelor este dureroasă și mult prea riscantă. Sunt greu de identificat și vor
folosi adesea umorul ca strategie de evitare. Această calitate evazivă înseamnă că nu sunt
ușor de recunoscut, deoarece schimbă frecvent subiectul conversației și vor completa pauze pentru a evita stânjenirile care le-ar putea dezvălui propriul disconfort interior. Nu le place să stea nemișcați mult timp;                                  

NIVELATOR

Nivelatorul: ancorat în realitate și congruent. Cele trei canale sunt armonizate: senzațiile interne, cuvintele, limbajul corporal și paraverbal.
Această postură este folosită când vrea să afirme calmul și controlul, onestitate, integritate și deschidere. Mișcați ușor mâinile în jos, împreună, cu mâinile deschise, palmele în jos. Cuvintele, postura corpului, tonul vocii și expresia facială ale unui nivelator sunt toate congruente, toate transmit același mesaj. Nivelarea împărtășește sentimentele în loc să încerce să le ascundă.
Nivelatorii sunt de obicei echilibrați emoțional și pot relaționa ușor cu foarte mulți oameni. Sunt asertivi. Scopul nivelării este rezolvarea reciprocă a problemelor.

Nivelatorii au puține amenințări la adresa stimei de sine. Stilul de comportament, de comunicare al nivelatorilor poate fi folosită pentru a rezolva conflictele și a aduce oamenii împreună. Distincția nivelatorului este că acesta are răspunsuri congruente în timp real.
Un nivelator nu prea are multe trasături distincte. Dă senzația unei persoane bine ancorate în realitate și congruente, pe a cărei opinie se poate baza. Congruența sa este exprimată atât la nivel verbal, cât și corporal. Folosește mult cuvantul „noi”. Singurul lucru rău care se poate spune despre nivelator este că uneori uită faptul că nu toata lumea își dorește să audă realitatea, adevărul, ceea ce îi face pe unii să întoarcă spatele nivelatorului.
Nivelatorul se va exprima fără a învinovăți, a liniști sau calma, a distrage atenția sau a fi
super rezonabil. Ceea ce simt, spun și fac ei va fi congruent. Nivelatorul răspunde cu
integritate, unificând gândurile, sentimentele și comportamentul într-un mod sincer și direct.
Ei pot gestiona problemele în mod realist cu capacitatea lor de a evalua cu acuratețe situațiile și de a-și comunica sentimentele, dorințele și intențiile cu onestitate.

Care este soluția?

Sfatul terapeutic al  Virginiei Satir a fost să vă mutați comportamentul către stilul nivelator. În felul acesta un rugător poate fi sensibil, iubitor și empatic fără a fi supus. Acuzatorul poate fi auto-asertiv fără a încerca să învinuiască partenerul. Ordinatorul poate folosi inteligența pentru a analiza, planifica și rezolva probleme, ținând totodată cont de propriile sentimente și de cele ale partenerului. Cel care atrage atenția (năucitorul) poate păstra capacitatea de a „se distra” și menține un echilibru între plăcere și scop.

De luat în calcul…

Calitățile pe care le vedem la nivelatori sunt o transformare a celor patru stiluri defensive. Virginia Satir s-a referit la asta ca fiind „umanizarea” celorlalte stiluri, astfel:

• Acuzatorul umanizat în nivelator înlocuiește mânia cu asertivitatea și capacitatea de a-și spune adevărul și de a-și susține nevoile într-un mod neamenințător, neagresiv.
• Rugătorul umanizat înlocuiește frica cu o preocupare reală pentru bunăstarea celorlalți, cu capacitatea de a acorda îngrijire, iubire, sensibilitate și empatie.
• Umanizarea ordinatorului este atunci când rigiditatea înghețată și negarea sunt înlocuite cu capacitatea de a lua o perspectivă nouă, de a rămâne calm și rațional, în a fi real și vulnerabil, în contact cu sentimentele de sine și ale celorlalți.
• Năucitorul umanizat are abilitatea de a renunța să fie evaziv în timp ce se distreză puțin, este jucăuș și totuși rămâne pe subiect; de a onora dificultățile și rămânând mereu fidel sentimentelor celorlalți.

Nivelarea nu este ușoară. Am adoptat, în timp, stiluri de comunicare ineficiente din motive care țin de supraviețuirea timpurie și nu vor dispărea doar pentru că ne dorim noi asta. Nu vă puteți schimba stilul de comunicare peste noapte. Dar o cheie pentru dezvoltarea unui stil de nivelare este folosirea în principal a mesajelor „eu”: „Simt…”, „Ma doare când…”, „Mi-e frică”. Începerea unui mesaj cu „tu” face adesea să sune ca învinovățire.

Ai un conflict sau pur și simplu vrei să-ți îmbunătățești stilul de comunicare cu cei din jur? 

Cu ajutorul NLP-ului și a Coaching-ului putem lucra cu stilul tău de comunicare și putem descoperi de unde vin conflictele. Completează formularul de mai jos și obține gratuit o sesiune consultativă.