Triunghiul Dramatic. Ce rol joci în relația ta: victimă, persecutor sau salvator?

Relațiile de cuplu sunt, adesea, un teritoriu al iubirii, al intimității și al susținerii reciproce. Însă, fără să ne dăm seama, ele pot deveni și scena unor jocuri subtile de putere și manipulare emoțională. De câte ori nu ne-am surprins spunând „Iar se întâmplă la fel…” sau „Simt că, oricât aș face, nu e niciodată suficient…”?
Adevărul este că mulți dintre noi intrăm inconștient într-un tipar relațional repetitiv, cunoscut sub numele de Triunghiul Dramatic sau Triunghiul lui Karpman– un model în care trei roluri disfuncționale se rotesc: Victima, Salvatorul și Persecutorul. Deși pare o teorie abstractă, triunghiul acesta se joacă zilnic în multe relații de cuplu, într-un dans emoțional obositor, dar familiar.
În acest articol vom explora cum se manifestă aceste roluri în relațiile de cuplu, cum ne afectează echilibrul emoțional și ce putem face pentru a ieși din acest cerc vicios și a construi legături mai conștiente, mai sănătoase și mai autentice.
CUPRINS
ToggleCe este triunghiul dramatic?
Triunghiul dramatic, cunoscut și ca Triunghiul lui Karpman, este un model conceptual creat de psihologul Stephen Karpman în cadrul Analizei Tranzacționale. Acest model explică dinamica subtilă, dar toxică, dintre trei roluri pe care oamenii le joacă în mod inconștient în relații: Victima, Persecutorul și Salvatorul.
Este un tipar disfuncțional și repetitiv, des întâlnit în relațiile personale, profesionale sau familiale.
Cele trei roluri din Triunghiul Dramatic
1. Victima
Victima aparentă este personajul care caută mereu un Persecutor, provocând inconștient agresiunea asupra sa. Puterea Victimei constă în manipularea subtilă a vinovăției celorlalți, atrăgând atenția și ajutorul, fără a-și asuma responsabilitatea pentru propria situație.
2. Salvatorul
Salvatorul este rolul cel mai acceptat social, intervenind pentru a „salva” Victima, chiar și atunci când nu i se cere ajutorul. Însă această poziție aduce cu sine frustrări și eforturi nevalorificate, întrucât Salvatorul își hrănește propriul Ego și nevoia de validare.
3. Persecutorul
Persecutorul sau “Călăul” își exercită controlul prin intimidare, critică și dominare. Deși adesea perceput ca „personajul negativ”, el poate vedea propriile acțiuni ca fiind justificate de suferințele anterioare, considerându-se o Victimă.
Ai recunoscut un tipar toxic în relația ta? Nu ești singur.
Contactează-mă și hai să stabilim împreună un plan prin care să ieși din acest cerc vicios.
Vreau să-mi salvez relațiaTriunghiul Dramatic în relația de cuplu
În contextul unei relații de cuplu, săgețile care leagă cele trei roluri din Triunghiul Dramatic ilustrează nu doar cine vorbește și cine ascultă, ci şi cum partenerii trec constant dintr-un rol în altul, atât în fața celuilalt, cât și în propriul lor dialog interior:
Interacțiuni de cuplu
Fiecare rol (Persecutor, Victimă, Salvator) poate fi jucat de oricare dintre voi în momente diferite ale unei discuții sau ale unui conflict.
De pildă, într-o ceartă despre bani, unul dintre voi poate lua inițial rolul de Persecutor („Nu îți pasă de buget!”), apoi – simțindu-se atacat – devine Victimă („Mă critici mereu!”), iar apoi poate să se autovalideze ca Salvator („Hai să găsim o soluție împreună!”).
Într-o relație sănătoasă, trecerea între aceste roluri poate fi conștientă și constructivă (de la critică la empatie), dar în tiparele nevrotice se face automat, perpetuând ciclul de vinovăție, justificare și intervenție necerută.
Practic, un partener care a fost Persecutor poate ajunge Victimă dacă simte că nu are control, iar un Salvator „ajutător” poate trece în postura de Persecutor dacă sprijinul său e refuzat.
Dinamica nesănătoasă și „specializările” de cuplu
În cuplu, e frecvent ca unul dintre voi să rămână blocat mai mult timp într-un rol (de exemplu, Victima care apelează constant la „salvatorul” partener).
Unele cupluri „specializează” Victima în a primi critica Persecutorului și a căuta mereu rezolvarea Salvatorului, iar altele „rotesc” rolurile astfel încât fiecare își descarcă frustrările pe celălalt.
Transformă-ți relația: de la dramă la echilibru
Află ce rol joci (Victimă, Persecutor sau Salvator) și cum poți evolua spre o iubire conștientă.
Cum arată aceste roluri în relația de cuplu?
Victima – „Nu pot… Ești mereu împotriva mea”
Victima nu înseamnă că cineva suferă cu adevărat, ci că se percepe pe sine ca lipsit de putere. Într-o relație, acest rol poate fi jucat prin replici de genul:
-
„Tu niciodată nu mă asculți.”
-
„Tot eu trebuie să mă rog de tine.”
-
„Nu contează ce simt, tu faci oricum cum vrei.”
Victima nu caută soluții, ci validare pentru durerea ei. E o poziție pasivă, dar cu multă forță manipulativă. Paradoxal, Victima poate provoca Salvatorul sau chiar scoate la suprafață Persecutorul din celălalt.
Salvatorul – „Eu doar încerc să te ajut!”
Salvatorul pare, la prima vedere, „cel bun” al relației. Vrea să rezolve, să repare, să „mântuiască” partenerul. Însă în spatele acestui impuls se află adesea nevoia de control și teamă de respingere. Salvatorul se implică peste măsură, chiar și când nu i se cere ajutorul:
-
„Fac totul pentru tine, dar tu nu apreciezi nimic.”
-
„Dacă m-ai asculta, nu ai mai suferi.”
-
„Lasă, mă ocup eu, că tu nu poți.”
Pe termen lung, acest comportament sufocă și creează dependență sau revoltă.
Persecutorul – „Tu ești de vină, ca de obicei”
Persecutorul atacă, critică, domină. Poate fi direct sau subtil (ironie, sarcasm, tăcere pasiv-agresivă). Într-o relație de cuplu, rolul Persecutorului apare în replici precum:
-
„Ești imposibil(ă), nu mai suport.”
-
„E vina ta că suntem în situația asta.”
-
„Nu pot avea o discuție matură cu tine.”
Persecutorul, de fapt, își ascunde frica și vulnerabilitatea sub masca controlului. Dar comportamentul său creează defensivă și retragere din partea partenerului – alimentând ciclul.
Cum intrăm în acest triunghi?
Partea cea mai insidioasă este că rolurile se schimbă între ele. Poți începe ca Salvator („vreau să te ajut”), dar dacă partenerul respinge ajutorul, te simți nedreptățit – și aluneci în rolul de Victimă sau chiar Persecutor („Ești nerecunoscător!”).
Această ciclicitate se datorează nevoii inconștiente a fiecăruia de a-și confirma anumite convingeri despre sine și despre lume (“Nimeni nu mă înțelege”, “Toți mă atacă”, “Fără mine, nimeni nu se descurcă”).
De multe ori, aceste roluri vin din copilărie, din dinamici familiare pe care le replicăm inconștient: părinți autoritari, mame martire, tați absenți – toate lasă urme în felul în care iubim.
În plus, relațiile bazate pe Triunghiul Dramatic sunt intense emoțional, asemănătoare unei „dependențe”, oferind participanților senzația de validare și apartenență.
Descoperă-ți stilul personal de gestionare a conflictelor
Înțelegerea modului în care reacționezi în situații tensionate este esențială pentru a evita să cazi în capcana Triunghiului Dramatic. Testul de la Gestionare a Conflictelor te ajută să identifici cele cinci stiluri principale de gestionare a conflictelor și să conștientizezi tiparele comportamentale pe care le adopți.
Cum recunoaștem că suntem într-un triunghi dramatic?
Indicatori principali:
-
Dialoguri dominate de reproșuri, plângeri sau critica mascată.
-
Relații în care un participant pare să „salveze” mereu pe altul.
-
Sentimentul de a fi prins într-un ciclu repetitiv de relații negative („Întotdeauna pățesc la fel!”).
Dialog interior în cuplu
Același model se reflectă și în monologul fiecăruia dintre voi:
-
Când vă criticați singuri (Persecutorul interior)
-
Când vă simțiți neputincioși (Victima interioară)
-
Sau când încercați forțat să vă salvați imaginea (Salvatorul interior)
Conștientizarea acestor schimbări interne vă ajută să opriți valul de reproșuri și să vă alegeți un rol de „observator” care pune întrebări și caută soluții, nu vinovați.
Cum ieșim din triunghiul dramatic?
-
Conștientizare – primul pas este să recunoști când ești într-un rol. Întreabă-te sincer:
-
Îl acuz pe celălalt?
-
Încerc să-l salvez?
-
Mă simt mereu o victimă?
-
-
Adoptarea unei poziții de Observator: încercarea de a analiza situația cu detașare.
-
Stabilirea unor limite clare în comunicare. Nu ești responsabil de salvarea emoțională a celuilalt.
-
Evitarea intervenției nesolicitate (în special pentru cei cu tendințe de Salvator).
-
Răspunsuri neutre și informative pentru a nu alimenta dinamica emoțională.
-
Folosirea umorului pozitiv pentru dezamorsarea tensiunilor.
-
Validarea celuilalt prin complimente sincere asupra eforturilor, nu asupra slăbiciunilor.
-
Apelarea la un specialist (coach, psiholog) pentru sprijin în procesul de ieșire din tiparele relaționale toxice.
Dincolo de triunghi: Iubire conștientă
Ieșirea din triunghi nu înseamnă să nu mai ai conflicte sau emoții puternice, ci să nu le mai gestionezi prin roluri care te consumă. Înseamnă să înveți să-ți asumi durerea fără a o proiecta. Să fii partener, nu salvator. Să poți spune „nu” fără vină și „te iubesc” fără frică.
Relațiile de cuplu nu sunt perfecte, dar pot fi spații în care creștem, ne vindecăm și devenim mai autentici – atunci când ieșim din scenariile vechi și ne alegem conștient rolul în propria viață. Spargerea tiparelor dramatice nu este un proces ușor, dar este cu siguranță una dintre cele mai valoroase investiții în sine și în relațiile sănătoase pe termen lung.
Dorești să afli mai multe despre cum să identifici și să transformi Triunghiul Dramatic în relațiile tale? Rezervă acum o sesiune și hai să lucrăm împreună la o strategie personalizată!

Solicită ghidul complet de autocoaching
Completează datele de mai jos pentru a obține ghidul gratuit.

You may also like
12 întrebări esențiale pentru primele 3 luni de relație
- 03/09/2025
- by Andreea Giurgilă
- in Coaching